Solar

Green streets huligans!

http://www.imdb.com/title/tt0385002/ (2005). Ideea e că filmul ăsta îl văd după 7 ani după ce a fost regizat. Şi reacţia mea se aseamănă foarte bine cu senzaţia trăită în cazul filmului 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, doar că violenţa în acest film e 90% fizică. Nu are rost să fac vreun sinapsis pentru acest film, probabil că veţi râde când vă veţi gândi că eu de-abia acum am văzut filmul. Păi 1, nu sunt prea mare cinefil şi 2... nu prea mi-a inspirat incredere titlul. Ideea e că l-am luat de pe filelist din dorinţa de a vedea un film HD-RO (720p) şi am zis ... hai să încerc.

Violent, însă te cam marchează filmul! Mâine sau poimâine voi vedea partea a 2-a.
Am o senzaţie in stomac destul de ciudată, parcă aş fi trăit in film! Şi finalul, super neaşteptat. Cinste britanicilor!

Ce-am făcut eu în 2011?

Hmm... vine momentul în care fiecare îşi analizează activitatea şi realizările avute in anul trecut. Sau cel puţin, mie-mi place să fac asta. Ce am făcut bine, şi ce nu am făcut bine anul trecut. Unde pot să mă îmbunătăţesc?

Pai... având in vedere ca 2010 a fost un an bun, constant... pot spune că 2011 a început rău de tot, partea financiară degradându-se destul de mult. Cam la jumătatea anului am început să cresc în realizări. M-am cam însurat, am cumpărat un apartament, m-am mutat în el, mi-am schimbat jobul (unul în care am mare încredere) şi mă aştept ca în noul an sa fie mai bine decat anul ce-a trecut. Şi, totuşi, pot spune că 2011 s-a terminat bine, a fost un an cu realizări!

Ah, şi..... Te iubesc!

Ce inseamna sa fii un star adevarat?

Hmm.. sunt cred că vreo doi ani buni de când nu am mai scris pe blogul ăsta, de fapt.. pe nici un blog. Nu prea îmi plac şi... rareori găsesc unul cu postări interesante. Dar la fel de adevărat e că rareori intru pe blogurile altora... deci să zicem că poate toate pe care intru sunt interesante.

În fine, dupa o luuuungă pauză de bloggerit m-am hotărât să postez ceva care chiar merită atenţia lumii...

Azi, la lucru, fiind în maşină, ascultam PRO FM dar nu eram atent la ce ziceau Sara si Nicolai.. când deodată am auzit melodia asta. Bineînţeles o ştiu de foarte mult timp (cred ca mai bine de 10 ani), de cand a fost emisiunea Ploaia de stele, a cântat-o o tipă ... şi mi-a plăcut foarte mult.

Melodia se numeşte Je T'aime şi este cântata de Lara Fabian.. şi deşi nu îi ştiu foarte multe melodii (vreo 4-5) pot să spun că e o cântăreaţă excepţională. Melodiile pe care le ştiu de la ea îmi plac la nebunie. În fine (scriu mult acum... recuperez timpul pierdut), videoclipul este dintr-un concert LIVE al tipei.. (oricum ea cântă doar live)




Este excepţional!!! În istoria muzicii, câţi cântăreţi au mai avut parte de aceeaşi atmosferă? Chiar aş fi curios. Pe mine, sincer, m-a emoţionat la culme. Poate şi pentru că-mi place de atâta timp melodia şi interpreta...

Sunt curios cand va păţi aşa ceva Justin Bieber (barf)


Aştept păreri şi eventual alte videoclipuri super interesante, în cazul in care mai sunt şi alţi cititori ai bloggului meu :))


A, şi La mulţi ani tuturor! Un an nou mai bun şi plin de bani...

Stop accidentelor rutiere!

Am primit pe yahoo messenger un mesaj pe care nu pot să-l ignor. Fiind şofer şi auzind şi văzând multe la televizor, nu am putut să trec cu vederea peste acest clip. Vă cer doar 4 minute din viaţa voastră să vă uitaţi atenţi la clip.... şi să fiţi atenţi când vă urcaţi la volan.




Melodia este cântată de Metallica - Nothing else matters.

Lumea ta

În lumea ta, nu mă uita, am să caut un loc în inima ta... şi orice vis va fi mai trist, când tu nu vei fi...

Cine a spus că "Femeile sunt un rău necesar" se înşeală amarnic. Femeile sunt de fapt un rău inutil.


... To be continued...

A plecat!

A trecut ceva timp de când n-am mai scris aici. Poate şi pentru că sunt ocupat cu lucrul, poate şi pentru că nu am mai avut dispoziţia necesară... poate pentru că nu citea nimeni! Poate... poate.. poate...

Au trecut 2 luni şi ceva de când bunicul meu s-a stins din viaţă. A murit la 66 de ani, de cancer la plămâni. Nu pot spune că l-am iubit enorm, şi că am fost terminat de durere atunci când a murit, dar în ultimii lui doi ani de viaţă mergeam o dată la două săptămâni la el, să-l vizitez, cu părinţii.. Se simţea rău, şi se bucura nespus când veneam pe la el. Vă imaginaţi că... nici nu prea putea să meargă, pentru că obosea foarte repede? O boala cruntă, ce practic i-a "mâncat" plămâni, şi, într-un moment blestemat l-a sufocat.

27 martie, 2008.

Eram la lucru, era joi. Lucram la Profi pe vremea aceea. Eram la recepţie, cu un furnizor. Mama, care era şefa mea, punea marfă împreună cu fetele pe sală. În jurul orei 10:30 i-a sunat telefonul, şi am auzit-o izbucnind în plâns... mi-am dat seama imediat ce se întâmplase. Bunicul, cu câteva zile înainte de a muri, se simţise foarte rău, nu o mai recunoştea pe bunica, avea nevoie de pampers, şi nu putea sa mai mănânce. Îngrozitor. Am luat-o în braţe, Giani a adus o sticlă cu apă... şi i-am dat să bea. Cu lacrimi în ochi, mama a plecat de la lucru cu maşina, şi s-a dus singură la bunicul. Nu-mi venea să cred. Practic, era primul deces din familia mea. Ziua aia parcă am fost hipnotizat.. Când am ajuns la bunica, era întins pe pat, îmbrăcat şi... pregătit.. M-am dus la el, şi.. parcă dormea. A fost un om bun, deşi foarte strict şi foarte ordonat. Când eram mic, mergeam de Craciun şi de Paşti să-l colind, ştiind că-mi dă bani.

În 7 martie, el ştia că va fi ziua mea, şi o tot întreba pe bunica daca mi-a zis La Mulţi Ani. Odihnească-se în pace!

En seretlek.